Sindromul de apnee in somn (SAS). Simptome, diagnostic si tratament
Sindromul de apnee în somn (SAS) reprezintă o tulburare a somnului suficient de severă, în care respirația se întrerupe și se reia de mai multe ori în timpul somnului. Apneea poate fi caracterizată prin sforăit zgomotos și oboseală sau somnolență pe parcursul zilei.
Motivele apariției sindromului de apnee în somn sunt:
1)cauzele de ordin anatomic – slăbiciunea căilor respiratorii superioare;
2)cauzele de ordin neurogenic – sensibilitatea unor chemoreceptori, defecte ale unor tipuri de receptori ce reglează ventilația.
Factorii de risc includ:
– mobilitatea scăzută a țesutului, cauzată de înaintarea în vârstă;
– istoricul familial;
– obezitatea – țesutul gras din jurul gâtului poate bloca respirația;
– pacienții ce au avut un infarct miocardic;
– bărbații – riscul de a avea apnee în somn este de două ori mai mare decât la femei;
– miopatiile;
– fumatul crește inflamația și retenția de lichide la nivelul căilor respiratorii superioare;
– pacienții ce suferă de insuficiență cardiacă.
Tipuri de apnee in somn
- Apneea în somn obstructivă – cea mai frecventă, se caracterizează prin relaxarea musculaturii din interiorul gâtului.
- Apneea în somn centrală – apare atunci când creierul nu trimite semnale corecte mușchilor ce controlează respirația.
- Apneea în somn mixtă – combinarea celor două tipuri de apnee obstructivă și centrală.
Simptomele ce ar putea demonstra prezența SAS:
– sforăitul zgomotos;
– durerea de cap matinală;
– somnolența pe parcursul zilei;
– creșterea în greutate;
– episoade de stopare a respirației în timpul somnului;
– insomnia;
– respirația pe gură;
– iritabilitate;
– depresie;
– somnolență.
Somnolența excesivă este evaluată cu ajutorul scalei Epworth.
Pentru a afla cât de somnolent sunteți în timpul zilei, executați cele 8 situații statice de mai jos și determinați dacă, fără a fi obosit, puteți adormi:
– citiți așezat;
– priviți la televizor;
– așezat inactiv într-un loc public;
– pasager într-un vehicul timp de o ora;
– întins pe pat, după amiază;
– așezat pe scaun discutând cu cineva;
– așezat liniștit după o masă fără alcool;
– în automobil, stând în trafic pentru câteva momente.
Utilizând scala de mai jos determinați punctajul pentru fiecare situație, apoi faceți suma. Un total mai mare sau egal cu 11 indică faptul că pacientul este somnolent și existența unei tulburări de somn.
- 0 – nici o șansă de a ațipi sau adormi;
- 1 – șansă mică de a ațipi sau adormi;
- 2 – șansă moderată de a ațipi sau adormi;
- 3 – șansă mare de a ațipi sau adormi.
Diagnostic
Alte modalități de stabilire a diagnosticului sunt:
– Endoscopia flexibilă – evidențiază patologia nazală, faringiană și laringiană;
– Polisomnografia – evaluează diverși parametri pe parcursul somnului.
– Polisomnografie nocturnă – evaluează în timpul somnului activitatea cardiacă, pulmonară și cerebrală, mișcarea picioarelor și brațelor, nivelul de oxigen din sânge.
– Poligrafie cardio – măsoară în timpul somnului pulsul, nivelul oxigenului din sânge, fluxul de aer, mișcările toracelui și abdomenului.
Tratament
Tratamentul standard utilizat în cazul sindromului de apnee în somn este CPAP. Aparatul CPAP furnizează faringelui cu ajutorul unei măști aer sub presiune. Există mai multe tipuri de aparate :
– CPAP (Continuous Positive Airway Pressure)- aparatul furnizează o presiune constantă pe durata somnului, stabilită de medic în laborator;
– AutoCPAP – aparatul furnizează o presiune variabilă în funcție de evenimentele detectate, poziția corpului și stadiile somnului;
– BIPAP (Bilevel Positive Airway Pressure)- aparatul furnizează două nivele de presiune, o presiune mai mică în timpul expirării, și o presiune mai mare în timpul inspirării.
Alternativele terapeutice sunt proteza de avansare mandibulară și terapia laser a valului palatin.
Tratamentul chirurgical ORL este indicat persoanelor ce călătoresc mult, suferă de claustrofobie, amigdalele ocupă mult spațiu respirator, sforăie și au lueta lungă.
În cazul tratării insuficiente ale acestei boli, pot urma consecințe:
* 2-3% dintre pacienți mor în accidente de mașină, adormind la volan;
* 3-6% fac stop cardio respirator în timpul somnului;
* o mare parte dintre pacienți dezvoltă hipertensiune arterială, rezistență la insulină, infarct de miocard;
* 75- 100% dintre pacienți suferă de reflux gastroesofagian sau reflux laringofaringian din cauza presiunii intratoracice crescute.
