Ce trebuie să știi despre enterocolită?

Ce este enterocolita?
Enterocolita este o inflamație care apare în intestine. Combină „ enterita ”, inflamația intestinului subțire , cu „ colita ”, inflamația intestinului gros.
Inflamația în oricare dintre intestine este frecventă, dar atunci când apare în ambele, tinde să fie mai severă. De asemenea, afectează preponderent oamenii cu un sistem imunitar mai vulnerabil , în special copiii nou-născuți. 
Simptome 
Simptomele enterocolitei pot varia, în funcție de persoană și de tipul de enterocolită.

Ce cauzează enterocolita?
În teorie, oricare dintre cauzele enteritei sau colitei ar putea provoca, de asemenea, enterocolită în ambele intestine. Dar acest lucru ar indica o reacție neobișnuit de severă și, posibil, un sistem imunitar mai vulnerabil. Cauzele frecvente ale enteritei și colitei includ infecții virale, cum ar fi gripa stomacală, infecții cu paraziți, cum ar fi giardioza și infecții bacteriene, cum ar fi toxiinfecțiile alimentare. Utilizarea excesivă a anumitor substanțe, cum ar fi alcoolul , drogurile și medicamentele eliberate fără prescripție medicală pot provoca inflamații intestinale. Alte cauze includ bolile intestinale cronice, cum ar fi boala celiacă și boala Crohn.
Este mai probabil să faceți enterocolită în ambele intestine dacă sistemul dumneavoastră imunitar este slăbit. Sugarii și copiii sunt mai frecvent afectați, precum și cei cu boli cronice precum HIV.

Care sunt tipurile specifice de enterocolită?
Tipurile de enterocolită se împart în dependență de cauzele apariției acestei afecțiuni. Aceste cauze reprezintă infecții mai complicate și boli care măresc probabilitatea afectării ambelor intestine.

Tipurile specifice includ:
Enterocolită necrozantă
Enterocolita necrozantă (NEC) afectează sugarii și copiii născuți prematur, care sunt deja imunocompromiși. Intestinele acestor bebeluși reacționează sever atunci când sunt expuse la bacterii normale prin hrănire. Inflamația și umflarea sunt atât de severe încât alimentarea cu sânge a mucoasei intestinale este întreruptă, provocând moartea țesuturilor. Medicii nu sunt siguri care este cauza inițială a inflamației în NEC. S-ar putea datora scăderii alimentării cu sânge a intestinelor acestor bebeluși sau s-ar putea datora unor infecții bacteriene care apar mai ușor atunci când aportul de sânge este scăzut. Ambii factori par să contribuie.

Enterocolită pseudomembranoasă
Enterocolita pseudomembranoasă este cunoscută și sub denumirea de enterocolită asociată cu antibiotice. Este cauzată de o infecție bacteriană, dar și de antibiotice. Această bacterie specială, Clostridium difficile (C. diff), tinde să infecteze persoanele care au luat recent antibiotice pentru a trata o altă infecție. Multe antibiotice comune nu ucid C. diff, dar ucid celelalte bacterii din intestin care ar elimina C. diff. Acest lucru permite C. diff să crească cu ușurință scăpat de sub control. Pe măsură ce crește, bacteria eliberează toxine în mucoasa intestinală. Unii oameni au o reacție deosebit de severă la aceste toxine, ceea ce poate duce la enterocolită. 

Enterocolită hemoragică
Infecțiile cu E. coli pot provoca enterocolită hemoragică. E. coli este o bacterie care trăiește în mod obișnuit și inofensiv în intestinele noastre. Pericolul vine de la o anumită tulpină cunoscută sub denumirea de E. coli enterohemoragică (EHEC), cunoscută și sub numele de E. coli producătoare de toxină Shiga (STEC). Această tulpină produce toxine (numite toxine Shiga) care aderă la mucoasa intestinală, provocând inflamație și sângerare (hemoragie). „Enterohemoragic” înseamnă sângerare în intestinul subțire. Cei care reacționează mai sever la toxinele Shiga pot avea enterocolită și sângerare în ambele intestine. Acest lucru va provoca diaree cu sânge (dizenterie). Enterocolita hemoragică afectează cel mai frecvent copiii și bătrânii.

Enterocolită indusă de proteine ​​alimentare
Sindromul de enterocolită indusă de proteinele alimentare (FPIES) este o reacție alergică alimentară care afectează mai ales copiii sub doi ani. Determină un răspuns imunitar inflamator în mucoasa intestinală. FPIES este o alergie non-IgE mediată, ceea ce o face diferită de alte alergii cu care ați putea fi familiarizat. Majoritatea alergiilor determină sistemul imunitar să producă anticorpi specifici împotriva alergenului, numiți anticorpi IgE. Acești anticorpi provoacă o reacție imediată pe care o puteți observa ca simptome în nas, gât, plămâni sau piele. Alergiile non-IgE mediate nu produc anticorpi IgE. În schimb, provoacă o reacție întârziată numai în intestine, ducând la simptome de enterocolită.

Enterocolită asociată Hirschsprung
Enterocolita asociată cu Hirschsprung este o complicație frecventă și periculoasă a bolii Hirschprung , un defect congenital care afectează intestinul gros. Bebelușilor cu boala Hirschprung le lipsesc anumite celule din mucoasa intestinului gros, de obicei într-un singur segment. Aceste celule sunt implicate în contracțiile musculare care mișcă masele fecale prin intestinul gros (peristaltism). În segmentul în care celulele lipsesc, masele fecale nu continuă să se deplaseze și se acumulează, provocând un blocaj. Acest blocaj creează un teren propice pentru ca bacteriile să crească excesiv. Creșterea excesivă bacteriană se poate răspândi în ambele intestine și în cele din urmă degradează mucoasa intestinală, permițând bacteriilor să se infiltreze în mucoasă. Toți acești factori pot contribui la provocarea enterocolitei.

Enterocolita neutropenica
Enterocolita neutropenică afectează persoanele care se confruntă cu neutropenie , niveluri mai mici decât cele normale ale globulelor albe numite neutrofile. Acestea sunt celulele care te-ar ajuta în mod normal să te protejezi de infecții. Persoanele care au neutropenie sunt predispuse la infecții mai grave care pot duce la enterocolită. Majoritatea persoanelor cu enterocolită neutropenică au fost supuși chimioterapiei pentru cancer de sânge, cum ar fi leucemia și limfomul. Aceste afecțiuni provoacă neutropenie, iar chimioterapia în sine contribuie la slăbirea mucoasei intestinale. Însă, poate apărea și la persoanele cu neutropenie din cauza altor afecțiuni, cum ar fi HIV/SIDA și boli autoimune.

Diagnostic
Pot fi necesare mai multe teste pentru a diagnostica enterocolita. Un medic va înregistra istoricul medical al unei persoane și îi va face un examen fizic.

Este posibil ca medicul să vă recomande diferite teste, cum ar fi:
-un test de hemogramă completă 
-un test de hemocultură
-o mostră de scaun.
Inspectarea scaunului îi ajută pe medici să excludă colita pseudomembranoasă sau alte tipuri de enterocolită care provin din infecțiile severe.
În unele cazuri, medicii vă vor recomanda teste imagistice, cum ar fi tomografia compunterizată sau rezonanța magnetică. Aceste imagini pot evidenția semne de inflamație în intestine și pot arăta alți markeri ai tulburării.
Ultrasonografia este, de asemenea, utilă pentru diagnosticarea enterocolitei. O ecografie abdominală permite medicilor să vadă dacă pereții colonului s-au îngroșat, dacă intestinele s-au dilatat sau s-au umplut cu lichid.

Metode de tratament
Tratamentul va fi orientat spre cauza apariției enterocolitei. Tratamentul poate include:
-Antibiotice, antivirale sau medicamente antiparazitare pentru a viza infectiile
-Fluide IV și electroliți pentru a trata deshidratarea cauzată de diaree și vărsături
-Corticosteroizi pentru a reduce inflamația
-Ameliorarea durerii cu pastile antiinflamatoare.

Care sunt posibilele complicații ale enterocolitei severe?
Complicațiile pot include:
-Strictură și obstrucție. Inflamația cronică și rănirea mucoasei intestinale pot duce la cicatrizarea țesuturilor. Țesutul cicatricial poate determina îngustarea (strictura) intestinelor, ceea ce poate obstrucționa trecerea solidelor prin intestine.
-Ischemie și necroză. Pierderea alimentării cu sânge a țesuturilor care căptușesc intestinele poate provoca moartea țesuturilor. Țesutul mort trebuie îndepărtat pentru a păstra restul țesutului.
-Sindromul intestinului scurt. Copiii cărora trebuie să li se îndepărteze o parte din intestine din cauza unor complicații pot avea dificultăți în absorbția suficientă a nutrienților din alimente ( malabsorbție ). Acest lucru poate duce la malnutriție, incapacitatea de a se dezvolta și întârzieri de creștere și dezvoltare.
-Colestaza. Oamenii care nu pot să se hrănească în mod normal prin sistemul lor digestiv în timpul enterocolitei pot avea o acumulare de bilă în căile biliare. Când bila nu curge normal în intestine pentru a ajuta digestia, devine statică, ceea ce poate duce la sedimentare și calculi biliari. Bila poate reveni și în vezica biliară și ficat, provocând inflamație.
-Perforația intestinală. Necroza, ulcerația severă sau infiltrația bacteriană pot degrada mucoasa intestinală până când se rupe. Acest lucru permite bacteriilor intestinale să scape de sub control.
-Septicemie, sepsis și șoc. Infecția care scapă din intestine în cavitatea peritoneală ( peritonită ) se poate răspândi în fluxul sanguin ( septicemie ). Acest lucru poate duce la inflamarea întregului corp și coagularea sângelui ( sepsis ). Sepsisul este o urgență. În cele mai severe cazuri, poate duce la șoc septic , care implică o rată ridicată a mortalității.

La MEDSTORE vrem să oferim o îngrijire de calitate, accesibilă și simplă. Aducem inovații care nu numai că îi ajută pe oameni să se vindece, dar și să se simtă în armonie cu propriul corp, minte și suflet. Vedeți AICI produse pentru sănătatea dvs.!!!