11 aprilie – Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson

Ziua Internațională a Bolii Parkinson se sărbătorește în fiecare an pe 11 aprilie, marcând ziua de naștere a lui James Parkinson, medicul englez care a descris pentru prima dată boala în 1817. James Parkinson a publicat un eseu intitulat “An Essay on the Shaking Palsy”, în care a detaliat simptomele bolii, inclusiv tremuratul în repaus, rigiditatea, lentitudinea mișcărilor și postura instabilă. Acest eseu a stabilit baza pentru înțelegerea bolii Parkinson așa cum o cunoaștem astăzi.
Legătura lui James Parkinson cu această zi are scopul de a recunoaște contribuția lui semnificativă la medicină și de a crește gradul de conștientizare asupra bolii Parkinson. Ziua Internațională a Bolii Parkinson servește nu numai pentru a onora memoria lui James Parkinson, dar și pentru a evidenția importanța cercetării continue și a nevoii de suport și resurse pentru cei afectați de această condiție. Această zi reprezintă un prilej important pentru comunitatea internațională de a se uni în lupta împotriva bolii Parkinson, promovând educația, sprijinul și speranța pentru un viitor mai bun.

Boala Parkinson este o afecțiune neurologică progresivă care afectează mișcarea. Caracterizată prin pierderea treptată a neuronilor care produc dopamina în creier, boala duce la simptome precum tremurături, rigiditate, lentitudine a mișcărilor (bradikinezie) și pierderea echilibrului și coordonării. Pe măsură ce boala progresează, aceste simptome se pot intensifica și pot afecta capacitatea de a efectua activități zilnice obișnuite.

Pe lângă simptomele motorii, persoanele cu boala Parkinson pot experimenta și simptome non-motorii, cum ar fi problemele de somn, schimbări în starea de spirit și comportament, dificultăți cognitive, oboseală și probleme autonome, cum ar fi fluctuațiile tensiunii arteriale și dificultăți gastrointestinale.
Impactul bolii Parkinson asupra vieții de zi cu zi variază de la persoană la persoană, dar poate include dificultăți în efectuarea sarcinilor zilnice, cum ar fi îmbrăcatul, scrisul, vorbirea și mersul. Aceste dificultăți pot crește dependența de ajutorul altora și pot afecta calitatea vieții. Adaptarea la aceste schimbări necesită frecvent ajustarea tratamentelor, strategii de gestionare a simptomelor și suport continuu din partea familiei, prietenilor și profesioniștilor din domeniul sănătății.

Boala Parkinson afectează milioane de oameni la nivel global, fiind a doua cea mai comună boală neurodegenerativă după boala Alzheimer. Conform estimărilor, peste 10 milioane de persoane în întreaga lume trăiesc cu această condiție. Incidența bolii Parkinson crește cu vârsta, fiind mai frecventă la persoanele de peste 60 de ani, deși există și cazuri de Parkinson cu debut precoce, care afectează persoanele mai tinere.
Statisticile arată că bărbații sunt ușor mai predispuși la dezvoltarea bolii decât femeile. De asemenea, prevalența bolii variază geografic și etnic, sugerând că atât factorii genetici, cât și cei de mediu joacă un rol în apariția acesteia.
Impactul global al bolii Parkinson nu se limitează numai la persoanele afectate, ci se extinde la familii, îngrijitori și sistemele de sănătate. Costurile economice sunt substanțiale, incluzând asistența medicală, tratamentele, sprijinul pentru pierderea productivității și îngrijirea pe termen lung. În unele țări, costurile directe și indirecte asociate cu boala Parkinson se ridică la miliarde de dolari anual.

Boala Parkinson nu are un tratament curativ, dar există opțiuni terapeutice care pot ajuta la gestionarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții pacienților. Tratamentul este adesea personalizat și poate include:

• Medicație: Medicamentele sunt utilizate pentru a controla simptomele motorii, în principal prin creșterea nivelului de dopamină în creier sau imitarea efectelor acesteia. Levodopa, în combinație cu carbidopa, este cel mai frecvent utilizat medicament pentru boala Parkinson. Alte medicamente pot include inhibitori MAO-B, agonisti ai dopaminei, anticolinergice și inhibitori ai COMT.
• Terapie fizică și de reabilitare: Exercițiile fizice regulat și terapia fizică pot ajuta la menținerea mobilității și la îmbunătățirea echilibrului și a forței musculare.
• Terapii de vorbire și deglutiție: Logopedia poate fi necesară pentru a ajuta la gestionarea problemelor de vorbire și deglutiție.
• Intervenții chirurgicale: Stimularea cerebrală profundă (DBS) poate fi o opțiune pentru pacienții care nu răspund adecvat la medicamente. Aceasta implică implantarea unor electrozi în anumite părți ale creierului pentru a regla semnalele anormale.

Prevenirea bolii Parkinson este dificilă, deoarece cauzele exacte sunt încă necunoscute. Cu toate acestea, studiile sugerează că următorii factori ar putea avea un rol în reducerea riscului de a dezvolta boala:

• Activitate fizică regulată: Exercițiile fizice pot avea efecte neuroprotective.
• Dietă echilibrată: Consumul de antioxidanți și nutrienți esențiali prin dietă poate contribui la sănătatea neurologică.
• Evitarea expunerii la toxine: Reducerea expunerii la pesticide și metale grele poate diminua riscul de a dezvolta boala Parkinson.

Deși aceste măsuri pot reduce riscul sau pot încetini progresia bolii, ele nu garantează prevenirea completă a bolii Parkinson. Monitorizarea regulată a sănătății și consultarea periodică a unui medic neurolog pot contribui la detectarea precoce și la gestionarea eficientă a bolii.

Conștientizarea și educația despre boala Parkinson sunt cruciale pentru a îmbunătăți diagnosticarea timpurie, tratamentul și suportul pentru cei afectați. Acestea contribuie la demontarea miturilor și stigmatului asociat cu boala, promovează cercetarea și încurajează solidaritatea și empatia în societate.

La Medstore vrem să oferim o îngrijire de calitate, accesibilă și simplă. Aducem inovații care nu numai că îi ajută pe oameni să se vindece, dar și să se simtă în armonie cu propriul corp, minte și suflet. Vedeți AICI produse pentru menținerea sănătății!!!